Copilăria este cea mai frumoasă perioadă din viața fiecăruia. Este acea perioadă în care ești lipsit de griji și te bucuri de ceea ce primești. Am avut o copilărie frumoasă și o familie care au știut să-mi ofere iubire și să nu-mi arate lipsurile care au existat. Tot timpul am avut ce mi-am dorit. A fost meritul mamei care a știut să-mi explice că nu pot bate din picior și să am la picioare jucăria dorită. Așa am învățat să fiu calmă și răbdătoare.
Cum văd eu o copilărie fericită? Copiii trebuie să socializeze și trebuie să se găsească cu toții în fața blocului, să se joace, să alerge, să se urce în copaci. Îmi aduc și acum aminte cu plăcere cum jucam șotronul, elasticul, prinselea, ascunselea, castel un-oi-trei, etc. Astea sunt jocurile copilăriei mele. Era o adevărată plăcere să mă găsesc cu copiii din bloc și să discutăm despre diversele probleme pe care le aveam.
În ziua de astăzi totul este diferit. Eu nu mai văd copii jucându-se în fața blocului. Parcă nu știu să se mai joace. Astăzi copii sunt cu tabletele și cu telefoanele în mână și aproape că nu văd nimic din ce se întâmplă în jur. Cred că toate activitățile pe care le face un copil ar trebui să aibă o anumită limită. Un copil trebuie să știe să se joace, trebuie să știe să aibă și o altă activitate care nu este legată de nici unul din gadgeturi sau chiar să stea de vorbă cu părintele. Un copil trebuie apropiat și să stai cât mai mult de vorbă cu copilul tău. Conversația este cheia multor probleme.
Mama mea a știut să mă asculte și să-mi explice unde am greșit. Târziu am realizat că nu este ușor să fii ascultător. Niciodată nu m-a oprit și nu mi-a zis să termin în a-i îndruga toate prostiile mele. Ea își făcea treaba ei și eu turuiam în continuu. Așa o apreciez și mai mult pentru ceea e face pentru mine.
Spiritul de copil încă este prezent în sufletul meu. Nu mă consider un adult și în adâncul sufletului meu sunt un copil. Încă mă uit la filmele de animație și printre preferatele mele este Stă să plouă cu chiftele. Nu ştiu de ce mi-a plăcut atât de mult, dar a fost interesant sau dacă m-aş gândi la o animație impresionantă, aceasta ar fi Up.
Strumpfii …. Mă bucur că vin și în România. Strumpfii: Satul pierdut vine într-un format 3D și lansarea are loc pe 31 martie. Omuleții albaștri au fost printre preferații mei încă din copilărie. Prea multe aventuri ale lor nu mi le amintesc și cu toate astea știu că erau mulți ștrumpfi. Nici măcar nu știu numărul lor și nici nu cred că au vreo importanță. Îmi amintesc doar câteva nume precum: Bleguul, Strumfița, Istețul sau Voinicul. Peripețiile lor și am vestitului Gargamel însoțit de pisica lui neagră, o analizăm în următorul film.
Ne vedem la cinema!
Articol scris pentru proba 10 a competiției Spring superblog
One Comment